Despre oua

Coaja:

- culoarea cojii este dată de pigmenţii ce se află in stratul extern al cojii oului şi poate varia (in funcţie de rasă) de la alb la maro inchis;
- fereşte oul de contaminarea cu bacterii;
- conţine carbonat de calciu (94%), carbonat de magneziu , fosfat de calciu s.a.
- rezistenţa este influenţată de mineralele şi vitaminele din hrana ouătoarei, in special de calciu, fosfor şi vitamina D - lipsa lor are consecinţă o coajă subţire şi moale;
- 9-12% din greutatea oului;

Albuşul :

- este opalescent in ouăle proaspete şi doar in momentul in care este bătut sau gătit capătă culoarea albă;
- aspectul nebulos al albuşului este cauzat de dioxidul de carbon care nu a avut pe unde anume să "scape" din coajă (indică prospeţimea oului şi integritatea cojii);
- conţine mai mult de jumătate din totalul de proteină, niacin, riboflavin, magneziu, potasiu, sodium şi sulf din ou;
- ouăle vechi au albuşul mai transparent decat cele proaspete;
- reprezintă 67% din greutatea lichidă a oului;

Gălbenuşul:

- culoarea gălbenuşului depinde de hrana ouătoarei ( de exp. dacă hrana este bogată in xantofile - pigment galben-portocaliu ce se găseşte in plante - atunci gălbenuşul va căpăta culoarea galben-portocaliu);
- nu sunt recomandaţi coloranţii in hrana ouătoarelor pentru a obţine un gălbenuş pigmentat;
- reprezintă 33% din greutatea lichidă a oului;
- conţine toată grăsimea din ou, proteină, vitaminele A, D, şi E;
- conţine mai mult fosfor, fier, cupru şi calciu decat albuşul;
- in general are 59 de calorii;

Mărimea oului:

- factorul principal care influenţează mărimea oului este varsta ouătoarei: cu cat este mai in varstă cu atat oul va fi mai mare;
- alţi factori: rasa, greutatea ouătoarei;
- stresul, căldura, suprapopularea şi hrănirea neadecvată influenţează negativ greutatea oului şi mărimea oului;

Prospeţimea oului:

- oul mai vechi are albuşul mai subţire (mai transparent) şi gălbenuşul mai plat, intins; (acest lucru se poate observa atunci cand oul este spart şi aşezat pe o farfurie)
- există diferenţe (legate de caracteristicile proteinei) intre un ou proaspăt şi unul vechi;
- ouăle care sunt ţinute in frigider (aşa cum sunt şi cele din supermarket-uri) par mai proaspete decat sunt in realitate; pentru a testa corect prospeţimea unui ou este nevoie ca el să fie ţinut cel puţin o oră (aceasta in cazul in care tocmai este scos din refrigerator) la temperatura camerei;

Prin preparare valoarea nutritivă a oului scade şi din acest motiv se recomandă consumul lor in stare crudă. S-a mai observat că persoanele alergice la ouăle prăjite tolereză ouăle crude. Dacă nu reuşiţi să vă acomodaţi cu gustul oului crud il puteţi combina cu miere sau alte produse naturale.